Interviu cu Claudiu Drăgușin: „Un act de justiție de calitate și responsabil față de societate presupune ca magistratul să poată avea suficient timp pentru documentare, pentru că vorbim despre o profesie intelectuală, dar şi ca acesta să poată avea spaţiu pentru viața privată, de familie, care să îi asigure echilibrul esențial” aprilie 6, 2022 – Postat in: Interviuri

Claudiu Drăgușin este judecător la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti și președintele secției civile a acestei instanțe. Și-a depus proiectul de candidat pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru că experiența sa poate fi de folos în soluționarea problemelor recurente ale sistemului de justiție. Până în prezent, atitudinea proactivă l-a determinat să se implice activ în accelerarea procesului de digitalizare și eliminarea birocrației. Fiind un candidat discret, ne-am dorit să aflăm totuși mai multe despre Claudiu Drăgușin și ce se află în spatele motivației sale pentru schimbare. 

Raluca Cîrjan: Pentru unii, drumul către magistratură este unul drept, fără îndoieli la intersecții de-ale vieții sau curiozitate pentru explorarea altor domenii. Cum a fost această călătorie pentru dumneavoastră și ce v-a ghidat până la destinație?

Claudiu Drăgușin: La mine drumul către facultatea de drept nu a fost unul prestabilit. Cred foarte tare în ideea de interdisciplinaritate și, din acest motiv, am fost dintotdeauna atras de posibilitatea de a explora cât mai multe activități, în sensul profesionist al noțiunilor, fie că vorbim despre sport, IT, limbi străine, avocatură, domeniul juridic în instituții naționale, internaționale sau la instanțe internaționale.

Ceea ce vă pot spune însă este că ideea de magistratură s-a născut în mintea mea în urma contactului cu patru magistrați (un procuror şi trei judecători), pe care am avut norocul să-i am colegi la Direcția Agentului Guvernamental CEDO. De la acel moment a urmat o perioadă de pregătire, muncă și perseverență, de descoperire a vocației, care m-au condus în anul 2009 în postura de auditor de justiție la Institutul National al Magistraturii. Prin urmare, în ceea ce mă privește, mai puține ingrediente predeterminate și mai multe ingrediente care țin de muncă, planificare și determinare m-au inspirat în găsirea vocației și către magistratură.

Raluca Cîrjan: De ce ați ales să candidați la funcția de membru CSM? Ce v-a inspirat (sau poate deranjat suficient de tare)?

Claudiu Drăgușin: Vă pot spune că, din perspectivă personală, văd decizia de a candida ca pe o continuare a activității mele din ultimii cel puţin 4 ani, în zona eficientizării modului de funcționare a sistemului de justiţie la nivelul judecătorului practician.

Aşadar, am decis să candidez la funcția de membru CSM pentru ceea ce se poate construi din această postură.

Ultimii 6 ani au adus foarte puține vești concrete în raport cu nevoia de modernizare a sistemului de justiție la nivelul său de bază, de „bucătărie internă”, în sălile de ședință, în birouri, în spațiile de arhivă etc. Schemele de personal nu sunt întotdeauna corect dimensionate, fie că vorbim despre judecători sau grefieri.

Un act de justiție de calitate și responsabil față de societate presupune ca magistratul să poată avea suficient timp pentru documentare, pentru că vorbim despre o profesie intelectuală, dar şi ca acesta să poată avea spaţiu pentru viața privată, de familie, care să îi asigure echilibrul esențial.

În prezent, colegii mei fac eforturi deosebite, uneori chiar supraomenești, pentru a menține calitatea actului de justiţie la un nivel cât mai ridicat, în contextul lipsei condițiilor adecvate de muncă.

Raluca Cîrjan: La ce activitate vă referiți, mai concret, pe care ați dori să o continuați în CSM?

Claudiu Drăgușin: La instanța de la care provin, având norocul unui colectiv de judecători extrem de echilibrat și dedicat profesiei, am reușit, alături de acesta, să punem în practică un model managerial. Acesta a avut ca efect scăderea birocrației și a redus extrem de mult sarcinile repetitive, în special prin instrumente informatice, accelerând procesul de digitalizare. Demersurile au condus, în final, la o eficientizare vizibilă a activității, la reducerea timpilor de lucru pentru sarcini neesențiale. A fost o muncă de echipă a întregii instanțe. Aplicațiile informatice create la instanța noastră sunt folosite în prezent de peste 3.500 de judecători și grefieri.

Spre exemplu, utilizând aceste soluţii informatice: se realizează mult mai facil listele de ședință folosite de judecători în sala de judecată, toate informaţiile din fișa dosarului rămânând în acelaşi loc şi putând fi refolosite; se face o planificare vizuală a ședințelor de judecată viitoare, observând încărcătura acestora, cu dosare şi ore de judecată stabilite, această soluţie putând fi folosită şi în sala de judecată, în timpul şedinţei; se facilitează redactarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauze repetitive; se oferă acces la toate informaţiile relevante pentru activitatea unui complet (dosare aflate în procedură prealabilă, listă cu documente de redactat etc.); se asigură acces la documentele scanate din dosarul electronic, cu funcţie de conversie a acestora din format pdf în format word, putându-se folosi textul în încheieri de şedinţă sau hotărâri judecătoreşti.

În fine, există multe activităţi repetitive ale grefierului, pe care le-am automatizat cu posibilitatea realizării lor în bloc, obţinând o economie substanțială de timp în activitatea acestuia, oferindu-i posibilitatea de a îndeplini alte sarcini de serviciu, conform necesităților completului.

Intenția mea este să reușim să generalizăm și să îmbunătățim acest model, mai ales că o schimbare a sistemului Ecris, de gestionare a fluxului documentelor şi activităţilor în instanțe, nu este previzibilă cel puţin în următorii 3 ani (ținta asumată de Ministerul Justiţiei fiind sfârșitul anului 2025, dacă nu intervin piedici administrative neprevăzute).

Raluca Cîrjan: Chiar dacă eficientizarea proceselor cu ajutorul tehnologiei poate fi o soluţie, nu poate fi ignorat aspectul financiar al acestei schimbări. Cum plănuiți să vă îndepliniți obiectivele în calitate de membru CSM?

Claudiu Drăgușin: Scăderea birocrației invocate mai sus a însemnat, doar la instanța noastră, la un calcul aproximativ, o economie de aproximativ 30.000 euro pe an. Judecătoriile nu au, potrivit legii, un buget propriu, aşa că instanța noastră nu a beneficiat direct de bani, dar argumentul rămâne, și de la nivelul CSM poate fi folosit în raport cu Ministerul Justiţiei și cu alți parteneri. Aceşti bani economisiți ar putea fi utilizați, spre exemplu: pentru licențe care să permită generalizarea modului de lucru la distanță (accesul Ecris la distanță), existent deja în multe dintre instanțe, sau pentru licențe care să permită transformarea înregistrărilor audio din sală în text.

Această din urmă soluţie ar diminua considerabil timpii de ședință, în special în dosarele penale sau în cele cu minori şi de familie, unde preponderent este administrată proba testimonială, și, ulterior acesteia, timpii de redactare a încheierilor de ședință.

Astfel de mijloace vor permite judecătorului să aloce mai mult timp documentării în activitatea de judecată, ceea ce va conduce la creşterea calității actului de justiţie.

Raluca Cîrjan: Este birocrația singura problemă a sistemului de justiție din România? Ce alte provocări ați întâmpinat în calitate de judecător?

Claudiu Drăgușin: Problema discutată este cea mai vizibilă și apăsătoare la nivelul judecătorului practician.

Pe același palier de importanță se află și nevoia de a susține, la nivel legislativ, corectarea legilor justiției. Experimentul făcut prin modificările privind legile justiției a produs consecințe negative atât la nivelul statutului judecătorului, cât și la cel al echilibrului sistemului judiciar.

Am formulat, la momentul respectiv, o analiză conţinând critici detaliate asupra măsurilor respective. Riscurile identificate s-au adeverit în final, spre exemplu, în materia promovării, unde am anticipat că mărirea perioadelor de acces la instanțele superioare va conduce la blocarea sistemului la nivelul instanţelor ierarhic inferioare şi la accentuarea lipsei de personal la nivelul instanțelor ierarhic superioare, cu impact negativ asupra carierei judecătorului, pe de o parte, şi a condițiilor de muncă, pe de altă parte.

În acest context, m-aș mai referi la lipsa transparenței în cazul mobilității magistraților – delegări, detașări, transferuri. În ideea transparentizării, spre exemplu, se poate imagina un program informatic de natură să aloce un punctaj predeterminat criteriilor legale obiective relevante pentru transfer.

Apoi, mai sunt şi alte teme, în special cele legate de vechimea pentru promovare în funcții de execuție sau diferențele legale de tratament privind recunoașterea vechimii în alte profesii juridice, în cadrul condițiilor de pensionare, nerecunoscute astăzi, spre exemplu, în cazul foștilor polițiști judiciari etc.

În fine, există teme majore care au afectat, într-o anumită măsură, sistemul de justiție în ultimii ani referitoare la: Inspecția Judiciară, prioritatea dreptului comunitar față de dreptul intern (inclusiv cel constituțional), libertatea de exprimare a magistraților etc. Consiliul actual, dar și magistratura însăși au fost scindate de aceste teme. Trebuie găsită rezolvarea lor în mod echilibrat, în acord cu partenerii interni şi europeni ai actului de justiţie, prin intermediul unui dialog real.

Raluca Cîrjan: Puteți să ne oferiți mai multe detalii cu privire la problemele majore care au afectat sistemul de justiție?

Claudiu Drăgușin: Spre exemplu, să luăm Inspecția Judiciară. Există percepția unei jurisprudențe neunitare în spețe similare, în ultima perioadă detașându-se cele legate de libertatea de exprimare a magistratului şi de obligația sa de rezervă. Bun înțeles, ca instrument legal, Consiliul poate cenzura, în procedura disciplinară, o astfel de abordare neunitară, însă trebuie să conștientizăm că acțiunile disciplinare, ca instrument, pot ajunge foarte ușor în zona dedicată independenței constituționale a judecătorului. Astfel, este necesară o doză foarte mare de responsabilitate pentru a nu lăsa nesancționate fapte disciplinare reale, dar și pentru a nu crea societății și judecătorului senzația că cercetarea intră în zona constituțională a independenței sale sau în zona libertății sale legitime de exprimare.

În mod similar, avem în prezent o faptă disciplinară care sancționează nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, o decizie a Curții Constituționale care afirmă prioritatea Constituției asupra dreptului comunitar și o hotărâre a Curții de Justiţie a Uniunii Europene care afirmă prioritatea dreptului comunitar asupra dreptului intern, inclusiv constituțional. Ar putea fi cercetat și sancționat disciplinar un judecător sau un procuror pentru fapta disciplinară enunțată anterior, înainte ca acest conflict de jurisdicții sa fie tranșat? Este o întrebare care se poate pune și în cazul conflictului de jurisdicție dintre Curtea Constituţională și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În tot acest cadru, Inspecția Judiciară trebuie sa rămână o entitate independentă operațional, dar și Consiliul trebuie sa aibă mijloace de a corija un management defectuos al instituției. Sistemul astăzi în vigoare, cu o auditare externă, nu cred ca poate asigura în mod real acest lucru. De asemenea, poate ar trebui discutată o modificare legislativă şi cu privire la modalitatea de recrutare a inspectorilor judiciari.

Raluca Cîrjan: Care sunt valorile pe care le apreciați cel mai mult la cei cu care interacționați atât pe plan personal, cât și profesional?

Claudiu Drăgușin: În plan profesional, cele mai importante calităţi pe care le caut la cei din jur sunt buna-credinţă şi abilitatea de a lucra în echipă. Acestea sunt cele două ingrediente care construiesc încredere şi care îţi permit să pui în practică deciziile luate, urmărind binele comun.

Din fericire, la instanţa unde îmi desfăşor activitatea, deşi colectivul şi-a schimbat componenţa, de-a lungul timpului, într-o oarecare măsură, filosofia organizaţională a rămas aceeaşi, definită de elementele despre care vorbeam anterior. Acest lucru ne-a permis să evoluăm ca un grup unit, fără sincope de comunicare, ceea ce este foarte important într-un colectiv de peste 100 de judecători şi grefieri.

În viaţa personală, e nevoie de încredere, spaţiu comun al preocupărilor şi ceva timp liber. Între aceste borne, am încercat să îmi păstrez cercul de prieteni, în condiţiile provocărilor vieţii profesionale.

Raluca Cîrjan: Având și funcția de președinte al secției civile din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, cum jonglați cu responsabilitățile administrative și cu cele ale unui judecător practician? 

Claudiu Drăgușin: Acest lucru a fost uşor de făcut, pentru că la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti avem un colectiv foarte unit şi echilibrat. Deschiderea constantă la dialog a tuturor colegilor a făcut ca activitatea administrativă să nu constituie un factor de presiune pentru mine, astfel că am putut-o împărţi cu activitatea de judecată, fără a resimţi niciun efect negativ.

Raluca Cîrjan: Soluționarea problemelor identificate în sistemul de justiție pare o cursă lungă, însă dumneavoastră ați alergat deja maratoane. Dacă proiectul de candidatură ar avea o secțiune denumită „activități care vă încarcă pozitiv”, cum ați completa-o? 

Claudiu Drăgușin: În principiu, activităţile care mă încarcă pozitiv sunt legate de sport. Îmi plac atât formele de sport „sociale” (fotbal, tenis), cât şi cele „solitare”, cum ar fi alergarea pe distanțe lungi. Este o formă de deconectare care, cel puţin la mine, funcţionează.

Raluca Cîrjan: Să încheiem interviul cu un exercițiu de imaginație. Care e filmul preferat și în rolul cărui personaj ați alege să trăiți pentru o zi?

Claudiu Drăgușin: Vă pot spune că mi-a plăcut foarte mult călugărul franciscan Guglielmo din Baskerville, interpretat de Sean Connery în ecranizarea romanului lui Umberto Eco, „În numele trandafirului”. Personajul este o combinaţie de enigmă şi spiritualitate care navighează într-o acţiune cu fir poliţist.

Vă mulțumesc!